Ce este esperanto?

Esperanto este o limbă. Însă ea nu este limba unei ţări sau naţiuni: ea este o limbă neutră, internaţională.

Origine

Regulile şi cuvintele de bază ale limbii esperanto au fost propuse de Lazăr Zamenhof, un medic din Varşovia, la finele secolului 19. Au fost suficienţi doar câţiva ani pentru a lua naştere o comunitate mondială de esperantofoni. De atunci esperanto funcţionează (şi evoluează liber) la fel cu oricare limbă.

Caracteristici

Esperanto are o structură foarte regulată. Adeseori, cuvintele sunt formate din mai multe rădăcini (diferite), şi astfel se reduce numărul cuvintelor care trebuie memorate. Limba are o scriere fonetică, iar regulile de pronunţare sunt foarte simple, astfel încât oricine ştie cum se pronunţă un cuvânt scris şi invers. Toate acestea facilitează învăţarea limbii.

Cele mai multe rădăcini esperanto se aseamănă cu cuvinte din limbile neolatine, germanice sau slave. Totuşi, esperanto nu este doar un "amestec" din acele limbi, ci o adevărată limbă de sine stătătoare - asemănătoare ca structură mai degrabă cu limbi neeuropene decât cu limbile europene.

Utilizări

Esperanto este cea mai potrivită pentru o comunicare neutră. Asta însemnând că comunicarea prin esperanto nu avantajează membrii unui popor sau ai unei culturi, ci creează un mediu de egalitate, toleranţă şi internaţionalitate adevărată. Acest lucru poate fi văzut în multe situaţii: întâlniri internaţionale, cărţi, periodice, muzică, desigur Internet, şi de asemenea în viaţa de familie sau privată.

Tinerii pot avea experienţe semnificative prin esperanto: să fie găzduiţi gratuit în casele unor străini şi să aibă contact direct cu cultura lor; să se distreze în cadrul festivalurilor internaţionale şi să se educe în seminarii internaţionale; să ia cunoştinţă cu cele mai exotice limbi şi să le înveţe; şi eventual să devină activi şi să se specializeze în TEJO.

Linkuri

Introducere în esperanto
Esperantic Studies Foundation