Despre TEJO
Organizația Internațională a Tinerilor Espernatiști (TEJO) este o organizație a tinerilor vorbitori de esperanto cu filiale naționale în peste 50 de țări . TEJO este în sine partea tânără a Oragnizației Internaționale a Esperantiștilor. Sediul central este în Rotterdam, Olanda.
TEJO organizează Congresul Internațional al Tinerilor Esperantiști (IJK) care se desfășoară într-un loc diferit în fiecare an. Alte evenimente organizate de TEJO includ seminarii și traininguri pe diferite teme. TEJO de asemenea editează revista socio-culturală Kontakto și newsletterul TEJO Aktuale. Cel mai cunoscut proiect TEJO este Pasporta Servo: o rețea socială a esperantiștilor călători din toată lumea care oferă altor esperantiști gratuit posibilitatea de a sta în casa lor. Organizația apără bogăția culturală a diversității lingvistice, drepturile omului, în special cu aspect lingvistic și înțelegere universală prin comunicare internațională simplificată.
Scop
Potrivit statutului său TEJO își propune să:
- Promoveze utilizarea limbii universale esperanto
- Contribuie la dezvoltarea culturii esperanto
- Facă eforturi pentru a soluționa problema unei limbi internaționale și să faciliteze comunicarea internațională
- Faciliteze relațiile interumane de orice tip, indiferent de naționalitate, rasă, gen, religie, înclinație politică sau limbă.
- Ajute tinerii să aibă un rol activ în construirea unei societăți incluzive, internaționale, empatice, care respectă drepturile fiecăruia.
- Cultive un sentiment puternic de solidaritate între membrii ei, care va genera mai mult respect și înțelegere pentru alți oameni.
- Îmbunătățească abilitățile organizaționale ale activiștilor săi și să instige la dezvoltarea lor culturală – pentru a avea un impact și asupra mișcării tinerilor esperantiști.
Istorie
TEJO (cunoscută atunci sub denumirea TJO) a fost fondat în 1938 cu ocazia primei Convenții Internaționale a Tinerilor (devenită mai târziu IJK, Congresul Internațional al Tinerilor) la inițiativa a doi profesori olandezi: Elisabeth van Veenendaal și soțul ei, cu scopul de a crește popularitatea limbii esperanto, prin organizarea de întâlniri și promovând utilizarea limbii în școli. Activitatea lor a fost rapid oprită de al Doilea Război Mondial, dar a fost reluată în 1945 prin publicarea revistei La Juna Vivo și o întâlnire IJK în Ipswich, Marea Britanie, în 1947. Deja la începutul anilor ‘50 TJO era o organizație autonomă a tinerilor și în 1952 și-a schimbat numele în TEJO, nume folosit și astăzi. În 1956 TEJO a devenit filiala de tineret a UEA.